Două cifre care decid totul
Pentru orice afacere din România, TVA se reduce la două întrebări. Prima: trec sau nu de plafon — adică sunt sau nu obligat să mă înregistrez în scopuri de TVA? A doua: ce cotă aplic pe ce vând?
Amândouă răspunsurile s-au schimbat de multe ori. Plafonul a urcat de la echivalentul a câteva zeci de mii de lei de azi la 395.000 de lei, dar nu liniar și nu întotdeauna în pas cu inflația. Cota standard a urcat, a coborât și a urcat din nou, de fiecare dată sub presiunea unui deficit bugetar. Iar cotele reduse au fost, timp de un deceniu, principalul instrument de politică publică prin taxare — până în 2025, când au fost comasate într-una singură.
Articolul de mai jos reconstituie ambele trasee, cu datele și temeiurile legale, și se încheie cu o fotografie a situației aplicabile astăzi.
Toate datele sunt date de aplicare, nu date de publicare în Monitorul Oficial. Când cele două diferă semnificativ — cazul tipic: o lege publicată în iulie, aplicabilă din august — este menționat explicit. Într-un singur caz, cel al lemnului de foc, legea prevede o dată de aplicare anterioară propriei publicări; graficul reține data din lege, iar diferența este explicată în nota de pe bandă.
Plafonul de scutire: de la 2 miliarde de lei vechi la 395.000 de lei
„Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici” — astăzi articolul 310 din Codul fiscal — este pragul sub care o persoană impozabilă poate să nu se înregistreze în scopuri de TVA. Nu colectează TVA, dar nici nu deduce.
Istoria acestui prag are o particularitate care explică multe dintre plângerile antreprenorilor: între 2007 și 2025, valoarea în lei a fost înghețată la cursul de la data aderării la Uniunea Europeană, 3,3817 lei/euro. Adică plafonul de 300.000 de lei valabil până în 2025 însemna, pe hârtie, 88.500 de euro — dar, la cursul zilei, mult mai puțin. Abia OG 22/2025 a rupt această ancorare.
Cronologia pragurilor
Directiva (UE) 2020/285 trebuia transpusă până la 31 decembrie 2024 și aplicată din 1 ianuarie 2025. România a adoptat regimul abia prin OG 22/2025, cu aplicare din 1 septembrie 2025 — un decalaj de opt luni în care regimul transfrontalier pur și simplu nu a existat în dreptul intern.
| Perioada de aplicare | Plafon | Echivalent în euro | Temeiul legal | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 01.07.1993 – 31.05.2002 | n/a | — | OG 3/1992; OUG 17/2000 | Praguri succesive în lei vechi, nereconstituibile cu certitudine din sursele publice accesibile |
| 01.06.2002 – 31.12.2002 | 1,5 mld. ROL ≈ 150.000 lei | — | Legea 345/2002, art. 9 | Perioadă anterioară aderării; fără referință în euro |
| 01.01.2003 – 31.12.2003 | 1,7 mld. ROL ≈ 170.000 lei | — | Legea 345/2002, art. 9 alin. (4) | Prag intermediar, prevăzut din start în lege |
| 01.01.2004 – 31.12.2006 | 2 mld. ROL = 200.000 lei | — | Legea 571/2003, art. 152 | Denominarea din 1 iulie 2005 transformă suma în 200.000 lei noi |
| 01.01.2007 – 30.06.2012 | 119.000 lei | 35.000 € | Legea 343/2006 | Curs de conversie fixat: 3,3817 lei/euro (data aderării), rotunjit la mia următoare |
| 01.07.2012 – 31.03.2018 | 220.000 lei | 65.000 € | OUG 24/2012 | Derogare a Consiliului UE; an tranzitoriu 2012 cu reguli proprii |
| 01.04.2018 – 31.08.2025 | 300.000 lei | 88.500 € | Legea 72/2018 | Derogarea permitea aplicarea din 1 ianuarie 2018; legislația internă a întârziat 3 luni |
| 01.09.2025 – prezent | 395.000 lei | 85.000 € curs BCE 18.01.2018 | OG 22/2025 | Se abandonează ancorarea la cursul de aderare. Se adaugă regimul transfrontalier UE, plafon 100.000 € |
Cât valorează, de fapt, plafonul de azi?
Cifra de 395.000 de lei este prezentată ca fiind echivalentul a 85.000 de euro — plafonul maxim permis de Directiva (UE) 2020/285. Aceasta este însă o valoare istorică, calculată la cursul Băncii Centrale Europene din 18 ianuarie 2018, aproximativ 4,64 lei/euro.
La cursul BNR din 20 august 2026, 1 euro = 5,2535 lei, cei 395.000 de lei înseamnă în realitate aproximativ 75.200 de euro. Cu alte cuvinte, plafonul nou intrat în vigoare acum un an este deja, în termeni valutari, sub pragul european care l-a generat — și sensibil sub cei 88.500 de euro nominali ai plafonului precedent. Fenomenul nu este nou: este exact mecanismul care a erodat plafonul de 300.000 de lei timp de șapte ani.
Cota standard: șase schimbări în treizeci și trei de ani
Cota standard a avut, în toată istoria ei, o singură logică: urcă atunci când bugetul are nevoie de bani rapid și coboară atunci când creșterea economică pare să permită asta. Cele două majorări majore — 2010 și 2025 — au fost decise în contexte aproape identice: deficit scăpat de sub control, presiune externă, decizie luată în câteva zile.
| Perioada | Cotă | Actul normativ | Contextul |
|---|---|---|---|
| 01.07.1993 – 31.01.1998 | 18% | OG 3/1992, aprobată prin Legea 130/1992 | Introducerea TVA în locul impozitului pe circulația mărfurilor. Din 1995 apare și o cotă redusă de 9% |
| 01.02.1998 – 31.12.1999 | 22% | OG 2/1998 | Recesiunea de tranziție; nevoie acută de venituri bugetare. Cota redusă urcă de la 9% la 11% |
| 01.01.2000 – 30.06.2010 | 19% | OUG 215/1999 · menținută de OUG 17/2000, Legea 345/2002 și Legea 571/2003 | Trecerea la cotă unică, ca pas de pre-aderare. Cea mai lungă perioadă neîntreruptă: zece ani și jumătate. Purtătorul legal s-a schimbat de trei ori fără ca procentul să se schimbe |
| 01.07.2010 – 31.12.2015 | 24% | OUG 58/2010 | Criza financiară și acordul cu FMI. După ce Curtea Constituțională a blocat tăierea pensiilor cu 15%, guvernul a decis majorarea într-o ședință extraordinară de sâmbătă, 26 iunie 2010 |
| 01.01.2016 – 31.12.2016 | 20% | Legea 227/2015, art. 291 | Relaxare fiscală etapizată, scrisă din start în noul Cod fiscal |
| 01.01.2017 – 31.07.2025 | 19% | Legea 227/2015, art. 291 — a doua etapă | Nu a fost nevoie de un act nou: cei 19% erau deja prevăzuți în textul inițial al Codului fiscal |
| 01.08.2025 – prezent | 21% | Legea 141/2025, art. II pct. 42 — M. Of. nr. 699 din 25.07.2025 | Deficit de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE, și procedură de deficit excesiv. Pachetul a fost anunțat pe 2 iulie 2025 și aplicat de la 1 august |
Intrarea în vigoare a Codului fiscal (Legea 571/2003) este adesea trecută în liste ca „modificare de cotă”. Nu este. Cei 19% se aplicau neîntrerupt din 1 ianuarie 2000; între timp, textul legal care îi purta s-a schimbat de trei ori — OUG 17/2000, Legea 345/2002, Legea 571/2003 — fără nicio schimbare de procent.
OUG 8/2026 nu a modificat cota standard. Singura intervenție în materie de TVA privește plafonul pentru TVA la încasare, majorat de la 4.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2026 și la 5.500.000 lei de la 1 ianuarie 2027.
Cât despre presiunea care a produs majorarea din 2025: pe 3 iunie 2026, Comisia Europeană a constatat că România a luat măsuri eficiente. Procedura de deficit excesiv rămâne deschisă, dar fără pași suplimentari, cu monitorizare continuă.
Cotele reduse: de la un instrument de politică publică la o singură cifră
Între 2008 și 2025, România a avut trei cote în paralel — standard, 9% și 5% — plus scutiri cu drept de deducere care funcționează, economic, ca o cotă zero. Lista bunurilor și serviciilor la cotă redusă s-a lungit an de an: alimente, HoReCa, locuințe, cărți, panouri fotovoltaice, lemn de foc, energie termică, îngrășăminte.
Legea 141/2025 a inversat direcția. De la 1 august 2025, cotele de 5% și 9% au fost comasate într-o singură cotă de 11%, iar o parte importantă din categorii au fost scoase complet din regimul redus și trecute la 21%.
| Perioada | Standard | Cote reduse | Temeiul legal |
|---|---|---|---|
| 01.07.1993 – 31.12.1994 | 18% | cota 0 pentru export, lohn și construcții de locuințe | OG 3/1992 |
| 01.01.1995 – 31.01.1998 | 18% | 9% cota 0 | OG 33/1994 |
| 01.02.1998 – 31.12.1999 | 22% | 11% cota 0 | OG 2/1998 |
| 01.01.2000 – 14.03.2000 | 19% | niciuna — cota redusă este eliminată cota 0 | OUG 215/1999 |
| 15.03.2000 – 31.12.2003 | 19% | niciuna — „cota zero” este înlocuită de scutiri cu drept de deducere | OUG 17/2000 · Legea 345/2002 |
| 01.01.2004 – 14.12.2008 | 19% | 9% | Legea 571/2003, art. 140 |
| 15.12.2008 – 31.07.2025 | 19–24% | 9% 5% | OUG 200/2008 introduce cota de 5% pentru locuințe sociale |
| 01.08.2025 – prezent | 21% | 11% — cotă unică | Legea 141/2025 |
România a mai avut o cotă redusă de 11%, între 1 februarie 1998 și 31 decembrie 1999, alături de o cotă standard de 22%. Nu există nicio legătură de continuitate între cele două — coincidența de procent este pură.
Ce cotă s-a aplicat, la ce, și când
Graficul de mai jos este harta completă a cotelor reduse pe categorii, din 2004 până la sfârșitul lui 2026. Fiecare bandă este o perioadă de aplicare; culoarea și cifra dau cota. Folosiți filtrele pentru a izola o categorie sau un domeniu.
Câteva trasee care merită citite separat
HoReCa este categoria cu cele mai multe schimbări: cotă standard până în 2015, apoi 9%, apoi 5% din noiembrie 2018, înapoi la 9% din 2023 și 11% din august 2025. Patru regimuri diferite în zece ani.
Locuințele au traseul cu cea mai mare miză financiară. Cota de 5% a fost introdusă în decembrie 2008, cu plafon de 380.000 de lei și limita „o singură locuință de persoană”. Plafonul a urcat la 450.000 de lei (2016), a fost dublat de o bandă suplimentară până la 700.000 de lei (doar în 2022), a fost înlocuit cu un plafon unic de 600.000 de lei (2023), a trecut la 9% (2024) și a ieșit din regimul redus la 1 august 2025 — cu excepția regimului tranzitoriu care se închide pe 30 septembrie 2026.
Alimentele cu zahăr adăugat arată cum o cotă redusă poate fi folosită ca instrument de sănătate publică: din 2024, alimentele cu peste 10 g zahăr adăugat la 100 g au fost scoase din regimul redus. Excepția pentru cozonac și biscuiți, obținută în 2023, a fost eliminată în 2025 — a supraviețuit doar cea pentru laptele praf destinat nou-născuților, sugarilor și copiilor de vârstă mică.
Protezele și produsele ortopedice au ieșit din logica cotelor reduse cu totul: din 11 iunie 2023 sunt scutite cu drept de deducere, adică 0% efectiv — un regim mai favorabil decât orice cotă redusă, pentru că furnizorul își păstrează dreptul de deducere. Legea 141/2025 nu le-a atins.
Energia electrică și gazele naturale nu au avut niciodată cotă redusă de TVA în România. Intervenția statului din 2021–2025 s-a făcut prin plafonarea și compensarea prețului, nu prin fiscalitate.
Legea 141/2025 a păstrat o cotă tranzitorie de 9%, aplicabilă neîntrerupt de la 1 august 2025 până la 31 iulie 2026. Condițiile sunt cumulative, iar articolele care rețin doar prima dintre ele induc în eroare: act juridic autentificat până la 1 august 2025 (cu avans de minimum 20% achitat până la 31 iulie 2025 pentru contractele încheiate între 3 și 31 iulie 2025); maximum 120 mp suprafață utilă; valoare de cel mult 600.000 lei fără TVA; o singură locuință; iar cumpărătorul să nu mai fi achiziționat o locuință cu cotă redusă începând cu 1 ianuarie 2023.
Din cauza blocajului sistemelor ANCPI început pe 14 iulie 2026, Legea 161/2026 (M. Of. nr. 642 din 4 august 2026) a dus termenul la 30 septembrie 2026. Atenție însă: legea a intrat în vigoare abia pe 7 august 2026, așa că între 1 și 6 august s-a aplicat cota standard. Cumpărătorii care au finalizat tranzacția în acele șase zile cu 21% pot cere restituirea diferenței începând cu 1 octombrie 2026 — dar numai dacă îndeplineau toate condițiile de mai sus, și după o procedură care, la data acestui articol, nu era încă publicată de ANAF.
Fotografia lui 2026
La data acestui articol, sistemul are două cote de bază — 21% standard și 11% redusă — plus scutirile cu drept de deducere. În practică însă, în august și septembrie 2026 se mai facturează și cu o a treia cotă: cei 9% tranzitorii la locuințe, despre care mai jos. Lista de la 11% este cea din articolul 291 alineatul (2) din Codul fiscal, în forma dată de Legea 141/2025.
Cota redusă de 11%
- Medicamente de uz uman
- Alimente și băuturi pentru consum uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice
- Servicii de alimentare cu apă și de canalizare
- Apa pentru irigații în agricultură
- Îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii agricole
- Manuale școlare, cărți, ziare, reviste — pe suport fizic sau electronic
- Acces la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice
- Lemn de foc, peleți, brichete — către persoane fizice și către școli, spitale, unități de asistență socială (până la 31.12.2029)
- Energie termică în sezonul rece — cotă dublu condiționată: numai în perioada 1 noiembrie – 31 martie și numai către populație, spitale, școli, ONG-uri, unități de cult și furnizori acreditați de servicii sociale. În afara acestor două condiții, cota este 21%
- Locuințe ca parte a politicii sociale — cămine de bătrâni și pensionari, case de copii, centre de recuperare pentru minori cu handicap
- Cazare hotelieră și camping
- Servicii de restaurant și catering
Trecute la 21% din 1 august 2025
- Locuințele pentru persoane fizice — cu excepția tranzitorie de 9%, valabilă 7 august – 30 septembrie 2026
- Medicamentele de uz veterinar
- Suplimentele alimentare definite de Legea 56/2021
- Alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g/100 g — inclusiv cozonacul și biscuiții, care își pierd excepția. Laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică rămâne însă la 11%, indiferent de conținutul de zahăr
- Băuturile nealcoolice de la codul NC 2202 și băuturile alcoolice
- Panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și sistemele de încălzire de înaltă eficiență
- Acces la târguri, expoziții, cinematografe, parcuri de distracții și evenimente culturale
- Acces la evenimente sportive și utilizarea facilităților sportive
- Construcția și dotarea de unități spitalicești ale ONG-urilor — scutirea a fost abrogată, iar termenul de depunere a cererilor de restituire pentru operațiunile anterioare a expirat la 31 octombrie 2025
- Plantele și ingredientele folosite la prepararea alimentelor și produsele care completează sau înlocuiesc alimentele — scoase din text prin comasare. Atenție: semințele și materialul săditor rămân la 11%, pe temeiul literei privind produsele agricole destinate însămânțării sau plantării
- Transportul turistic — pe cablu, cu trenuri istorice cu aburi, cu vehicule cu tracțiune animală sau cu ambarcațiuni de agrement (ieșise deja din regimul redus în 2024)
Ce a rămas la 0% efectiv
Scutirile cu drept de deducere de la articolul 294 funcționează economic ca o cotă zero: nu se colectează TVA, dar dreptul de deducere se păstrează. Legea 141/2025 a modificat articolul 294 alineatul (5) — a abrogat literele privind entitățile nonprofit — dar a lăsat neatinse:
- exporturile și livrările intracomunitare de bunuri;
- transportul internațional aferent exportului;
- protezele și accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare (care sunt scutite fără drept de deducere);
- produsele ortopedice;
- serviciile de construire, reabilitare și modernizare a unităților spitalicești de stat;
- livrarea de echipamente medicale, aparate, dispozitive, materiale și consumabile de uz sanitar către unitățile spitalicești din rețeaua publică de stat — în practică, cea mai des aplicată scutire din pachetul introdus de Legea 88/2023.
Plafoanele relevante în 2026, pe scurt
| Plafon | Valoare | Din | Temei |
|---|---|---|---|
| Scutire de TVA pentru întreprinderi mici (intern) | 395.000 lei | 01.09.2025 | Art. 310 Cod fiscal · OG 22/2025 |
| Regim transfrontalier pentru întreprinderi mici (la nivelul UE) | 100.000 € | 01.09.2025 | Art. 310¹ și 310² · Directiva (UE) 2020/285 |
| TVA la încasare | 5.000.000 lei | 01.03.2026 | OUG 8/2026 |
| TVA la încasare (de la 1 ianuarie 2027) | 5.500.000 lei | 01.01.2027 | OUG 8/2026 |
Unde stă România față de restul Uniunii
Cele două cifre din care am pornit — plafonul și cota — se citesc altfel când sunt puse lângă echivalentele lor europene. România are o cotă standard exact la mediana Uniunii și, în același timp, unul dintre cele mai generoase plafoane de scutire din UE. Combinația nu este întâmplătoare: un plafon ridicat scoate din sistem un număr mare de firme mici, ceea ce face ca povara colectării să apese pe mai puțini contribuabili.
Ce spun, de fapt, cifrele
La cotă, România este perfect mediană. Cei 21% o așază în grupul cel mai numeros din Uniune — șapte state la egalitate: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, România, Spania și Țările de Jos, care ocupă împreună locurile 14–20. Mediana celor 27 de valori este chiar 21%, iar media este 21,9% — deci România se află ușor sub medie. Majorarea din august 2025 nu a scos-o din plutonul median, ci doar a adus-o din zona joasă în mijloc.
La plafon, România este pe locul 5. Cei 395.000 de lei, aproximativ 75.200 de euro, o așază după Franța, Irlanda și Italia (85.000 de euro fiecare) și după Cehia (circa 81.000 de euro). Comparația merită însă o nuanță importantă: Franța și Irlanda ating acele 85.000 de euro numai pentru livrări de bunuri. Pentru prestări de servicii, pragul lor coboară la 37.500, respectiv 42.500 de euro — adică sub jumătate din cel românesc. Un consultant, un IT-ist sau un traducător din România lucrează, practic, cu cel mai generos plafon din vestul Europei.
Raportat la puterea de cumpărare, România conduce. Tax Foundation notează explicit că, ajustat la PPP, pragul românesc este cel mai ridicat din Europa. Iar în regiune diferența este mare: Polonia are circa 56.600 de euro, Bulgaria 51.130, Ungaria aproximativ 50.300.
La celălalt capăt al clasamentului stau Danemarca, cu 50.000 de coroane (circa 6.700 de euro), și Grecia, cu 10.000 de euro. Spania este un caz aparte: este singurul stat membru fără niciun prag de scutire intern — orice activitate se înregistrează în scopuri de TVA de la primul euro încasat.
Din 2025, o firmă mică nu mai este limitată la scutirea din propriul stat. Cu un cod de înregistrare purtând sufixul -EX și cu raportare trimestrială, poate aplica scutirea și în alte state membre, atât timp cât cifra de afaceri la nivelul întregii Uniuni rămâne sub 100.000 de euro și cea din statul-gazdă sub pragul local. România a intrat în acest mecanism de la 1 septembrie 2025, prin articolele 310¹ și 310².
Pragurile se mișcă des. Polonia l-a urcat la 240.000 de zloți de la 1 ianuarie 2026, Ungaria are deja legiferate majorări pentru 2027 și 2028, Belgia a aprobat politic trecerea la 30.000 de euro fără ca modificarea să fie încă în vigoare, iar Spania dezbate introducerea unui prag de 85.000 de euro, probabil abia din 2027. În plus, Comisia Europeană semnalează întârzieri de implementare în câteva state. Pentru o operațiune concretă, verificați pragul la sursa națională.
| Stat membru | Cotă standard | Plafon de scutire | Echivalent EUR | Observații |
|---|
Cinci lucruri de reținut
1. Data de aplicare nu este data publicării. Legea 141/2025 a fost publicată pe 25 iulie 2025 și se aplică din 1 august. OG 22/2025 a fost publicată pe 29 august și se aplică din 1 septembrie. Diferența de câteva zile a produs, în ambele cazuri, facturi emise cu cota greșită.
2. Regula de depășire a plafonului s-a schimbat în 2025. Până la 31 august 2025, depășirea plafonului însemna înregistrare în termen de 10 zile, cu regimul de scutire aplicabil până la data înregistrării, iar data depășirii era considerată prima zi a lunii următoare. După OG 22/2025, înregistrarea se cere cel târziu la data depășirii, iar regimul normal de taxare se aplică din chiar data depășirii. Concret, pe factură: operațiunea care produce depășirea se taxează ea însăși, nu următoarea; iar persoana impozabilă poate opta să aplice regimul normal și pentru operațiunile realizate mai devreme în aceeași zi. Este o schimbare de fond, nu de formă, și e locul unde se greșește cel mai des.
3. Baza de calcul a cifrei de afaceri a fost și ea modificată. Din 1 septembrie 2025, se iau în calcul numai operațiunile cu locul în România, iar livrările de active fixe corporale și cesiunile de active necorporale sunt excluse necondiționat — nu doar dacă sunt accesorii activității principale, cum era înainte.
4. Când verificați o cotă istorică, verificați și categoria exactă. „Alimente 9% din 2015” este adevărat, dar din 1 ianuarie 2023 băuturile nealcoolice de la codul NC 2202 au ieșit la 19%, iar din 2024 și alimentele cu zahăr adăugat. Atenție la anul: OG 16/2022 a fost publicată în iulie 2022, însă excluderea băuturilor produce efecte abia de la 1 ianuarie 2023 — un an întreg de facturi se încadrează greșit dacă se ia data publicării. Un control fiscal pe perioada 2022–2025 se poartă exact pe aceste subcategorii.
5. Termenele de expirare sunt scrise în lege. Cota de 11% pentru îngrășăminte și pesticide chimice se aplică până la 31 decembrie 2031. Cea pentru lemn de foc, peleți și brichete — până la 31 decembrie 2029. Cota tranzitorie de 9% pentru locuințe — până la 30 septembrie 2026, cu breșa din 1–6 august 2026 explicată mai sus. În rest, nimic nu expiră la 31 decembrie 2026: graficele din acest articol se opresc la sfârșitul lui 2026 dintr-o convenție de reprezentare, nu pentru că regimul actual ar avea un termen. La data publicării nu există niciun proiect de modificare a cotelor pentru 2027 — doar o declarație publică din 15 mai 2026 privind intenția de a discuta o reducere de TVA la dezbaterea bugetului pe 2027, fără nicio cifră anunțată.